Vechii greci au pornit spre nord (mai exact spre nord-est) de marea
Egee cel mai tîrziu pe la începutul mileniului I î.e.n, în această direcţie,
colonizarea .greacă se desfăşura pe mare, prin strîmtori. Din pricina climei
aspre (în comparaţie cu Ellada) a regiunilor de pe ţărmurile mării Negre,
grecii au numit la început marea Neagră — marea Neospitalieră (Pontos
Axeinos), dar apoi i-au schimbat numele în marea Ospitalieră (Pontos
Euxinos). Printre coloniştii greci predominau ionienii. începînd din
secolul al VI-lea î.e.n., ei s-au răspîndit dincolo de Bosfor în două
direcţii — nord şi est. Spre nord, ei au înaintat de-a lungul ţărmului
balcanic al mării Negre, descoperind succesiv gurile fluviilor Istros
(Dunărea), Tyras (Nistrul) şi Borysthenes (Niprul). în apropierea gurilor
Dunării şi lîngă Umanele Nistrului şi Niprului, ionienii au întemeiat
coloniile Tomis, Tyras şi Olbia. La răsărit ei au înaintat de-a lungul
ţărmului din Asia mică al mării Negre. Aici au fost întemeiate mai multe
colonii ioniene, printre care — la extremitatea nordică a Asiei mici —
Sinop şi la marginea nord-estică a peninsulei — Trebizonda; mai departe,
coloniştii ionieni s-au aşezat pe ţărmurile Colchidei, la gurile rîului
Tema : Care au fost coloniile intemeiate de greci pe tarmul Marii Negre , in tara noastra? ce stiti despre aceste colonii?
În secolele VI - IV î. Chr. litoralul Mării Negre este colonizat de greci. Pe teritoriul Dobrogei române de azi sunt întemeiate coloniile Histria, Callatis și Tomis, iar Dionysopolis în partea bulgară. Coloniile grecești se organizează după modelul polis-ului grecesc. Inițial Histria era cea mai prosperă dintre colonii, însă, ca urmare a împotmolirii golfului, decade, și Tomisul devine cea mai importantă cetate de pe malul de vest al Mării Negre. Coloniile își exercitau influența asupra unui teritoriu mai larg decât cel al cetății propriu-zise.În antichitate, Dobrogea era cunoscută sub denumirea de Sciția Mică.
RăspundețiȘtergereMangalia este un oras turistic si port la Marea Neagra situat aproape de extremitatea sudica a litoralului romanesc. Este asezat pe faleza marina inalta de aproape 20 m, pe ruinele vechii cetati Callatis, colonie a grecilor din Heraclea Pontica (azi Ereğli in Turcia) din secolul al VI-lea inaintea erei noastre. Portul si o parte a orasului din antichitate sunt acum acoperite de apele mari.Orasul constituie cea mai mare asezare urbana din sudul Dobrogei si al doilea centru economic din zona de sud-est a tarii, dupa Constanta.
Constanţa este cea mai veche aşezare continuă din România, încă din antichitatea grecească. Este cel mai vechi port locuit fără întrerupere de la Marea Neagră. Trecutul oraşului, istoria sa, reprezintă cel mai puternic, cel mai important şi cel mai reprezentativ brand al oraşului.Constanta esteprincipalul oraş al Dobrogei, provincia străveche de pe ţărmul vestic al Pontului Euxin, denumirea antică a Mării Negre. În acest ţinut dintre Dunăre şi Marea Neagră, grecii au întemeiat primele localităţi de pe teritoriul ţării noastre.Numele Constanţei a fost dat de marele împărat bizantin Constantin cel Mare (306-337). Sub stăpânirea romană, vechea cetate grecească Tomis de la malul mării a primit numele Constantiana (Constanţia), după sora domnitorului.
Histria, cetatea grecească, a fost cel mai vechi oraș atestat de pe actualul teritoriu al României. În prezent, ruinele sale se află pe teritoriul administrativ al comunei Istria, în județul Constanța.Histria a fost întemeiată de coloniști greci din Milet în jurul anului 657 i.Hr.ca port la Marea Neagră și distrusă prin secolul al VII-lea d.C. de invaziile avaro-slave.În Histria au fost bătute primele monede de pe actualul teritoriu al României, și anume emisiunea de monedă proprie în jurul anului 480/475 a. Chr. Este vorba despre monede de argint turnate care au pe avers simbolul orașului, repezentat de un vultur pe un delfin spre stânga, și legenda IΣTPI încadrate într-un pătrat incus iar pe revers două capete umane alăturate și inversate. Bazilica episcopală de la Histria, un edificiu de peste 60 de metri lungime și 30 de metri lățime, care ocupa aproape 2% din suprafața cetății târzii, a fost scoasă la lumină în anul 1969, de arheologul Alexandru Suceveanu.
Primele colonii de pe tarmul Marii Negre au fost Histria,Tomis si Callatis.Ele au fost primele colonii din sec.7 i.Hr.
RăspundețiȘtergereOrasele grecesti au cunoscut de timpuriu o activitate economica intensa. In atelierele lor se produceau : unelte si arme din bronz si fier, ceramica, bijuterii, margele din sticla. Toate cele trei colonii bateau moneda proprie din argint si bronz.
Caracterul pur elen al vietii culturale si religioase a coloniilor este ilustrat pe inscriptiile in limba greaca si de existenta teatrelor si a templelor, in care erau venerati zeii panteomului elen.
ex:Cetatea Histria reprezintă prima colonie întemeiată de greci pe litoralul Mării Negre şi totodată cel mai vechi oraş de pe suprafaţa României. Fiind situată pe malul Lacului Sinoe, în municipiul Mangalia, Cetatea Histria a fost construită în perioada de mijloc a secolului al VII-lea de către negustorii şi navigatorii greci şi a prezentat o dezvoltare continuă nu doar în perioada stăpânirii elene dar şi în cea a stăpânirii romane. O lungă perioada de timp, cetatea Histria a fost cunoscută ca cel mai important centru economic de pe malul Mării Negre.
Apărarea cetăţii Histria era reprezentată de zidurile groase de care era împrejmuită, străzile erau făcute din piatră, iar alimentarea cetăţii cu apă se făcea prin intermediul unor conducte.
In perioada secolelor VII - VI i. Hr., teritoriile traco-getice au intrat in sfera de interese a grecilor si,
RăspundețiȘtergereca o consecinta a acestui fapt, au luat fiinta Histria, Tomis si Callatis - colonii grecesti amplasate pe
coasta dobrogeana a Marii Negre. Acestea vor constitui focare ale civilizatiei grecesti antice in
lumea traco-geto-dacica.
Ctitorie a Miletului, Histria este cea mai veche colonie de pe coasta de vest a Marii Negre,
intemeiata, conform informatiilor transmise de Eusebiu, in anul 657 i. Hr. De altfel, originea sa
milesiana este confirmata si de Pliniu cel Batrin si Strabon. Dupa Pseudo - Scymnos, intemeierea
Histriei ar fi avut loc in timpul patrunderii scitilor in Asia, adica la finele secolului al VII-lea i. Hr.
Cecilia Pasca, muzeograf in cadrul Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie din Constanta, a
subliniat faptul ca cercetarile arheologice desfasurate in cetatea Histria au scos la lumina ceramica
greaca de factura rhodo-ionica, corintica si attica, databila in a doua jumatate a secolului al VII-lea i.
Hr., venind sa confirme informatiile oferite de Eusebiu.
In ceea ce priveste orasul Tomis, de asemenea colonie de origine milesiana, intemeierea acestuia
pare sa se fi petrecut ceva mai tirziu. Trebuie mentionat faptul ca lipsa unor date precise fac dificila
stabilirea momentului infiintarii coloniei de la Tomis. Concluziile care au rezultat in urma cercetarilor
arheologice arata ca intemeierea sa ar fi putut avea loc chiar inainte de prima jumatate a secolului I
i. Hr.
Despre data intemeierii Callatis-ului, singura colonie de origine doriana, exista informatii de la
Pseudo - Scymnos, care arata ca aceasta colonie a fost infiintata de grecii veniti din Heracleea
Pontica, pe vremea cind in Macedonia era rege Amyntas (540 - 498 i. Hr.). De la Pliniu cel Batrin
aflam ca orasul s-a intemeiat pe locul unei asezari bastinase, cu numele de Cerbatis sau Acervetis.
"Evolutia celor trei colonii vest pontice este foarte inegala pe parcursul intregii lor existente, desi
istoria lor are, adesea, elemente comune", a precizat muzeograful Cecilia Pasca. Pentru perioada
corespunzatoare secolelor VI - IV i. Hr., colonia care s-a impus in mod deosebit a fost Histria. In
secolul al V-lea i. Hr., Histria a cunoscut o noua etapa de dezvoltare. In acea perioada, s-au deschis
primele ateliere monetare. Din rindurile celor dintii emisiuni fac parte didrahmele de argint, care au
pe avers doua capete umane, dintre care unul inversat, iar pe revers, intr-un patrat, emblema
orasului, vulturul pe delfin. In cursul secolelor V - IV i. Hr., Histria s-a transformat in centru de
productie, depasind stadiul de centru comercial si intermediar de schimb intre grecii din metropole si
bastinasi. Se deschid ateliere ceramice, sporeste productie de cereale din teritoriile rurale, se
intensifica pescuitul la Gurile Dunarii si se amplifica raporturile cu populatia locala traco-getica.
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereÎn perioada secolelor VII - VI î. Hr., teritoriile traco-getice au intrat în sfera de interese a grecilor şi, ca o consecinţă a acestui fapt, au luat fiinţă Histria, Tomis şi Callatis - colonii greceşti amplasate pe coasta dobrogeană a Mării Negre. Acestea vor constitui focare ale civilizaţiei greceşti antice în lumea traco-geto-dacică.Ctitorie a Miletului, Histria este cea mai veche colonie de pe coasta de vest a Mării Negre, întemeiată, conform informaţiilor transmise de Eusebiu, în anul 657 î. Hr. De altfel, originea sa milesiană este confirmată şi de Pliniu cel Bătrîn şi Strabon. După Pseudo - Scymnos, întemeierea Histriei ar fi avut loc în timpul pătrunderii sciţilor în Asia, adică la finele secolului al VII-lea î. Hr. Cecilia Paşca, muzeograf în cadrul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa, a subliniat faptul că cercetările arheologice desfăşurate în cetatea Histria au scos la lumină ceramică greacă de factură rhodo-ionică, corintică şi attică, databilă în a doua jumătate a secolului al VII-lea î. Hr., venind să confirme informaţiile oferite de Eusebiu.În ceea ce priveşte oraşul Tomis, de asemenea colonie de origine milesiană, întemeierea acestuia pare să se fi petrecut ceva mai tîrziu. Trebuie menţionat faptul că lipsa unor date precise fac dificilă stabilirea momentului înfiinţării coloniei de la Tomis. Concluziile care au rezultat în urma cercetărilor arheologice arată că întemeierea sa ar fi putut avea loc chiar înainte de prima jumătate a secolului I î. Hr.
RăspundețiȘtergereCa tema puteti scrie si despre primul maraton, Jocurile olimpice, Atena, razboiul dintre Atena si Sparta, Alexandru cel Mare!
RăspundețiȘtergereGreci au calatorit spre Nord prin Strmtoarea Bosfor,ajungand in Marea Neagra . Aici au inteleiat colonii cu tatul de orase-stat saglaviste. Secolul VII , primele colonii grecesti au fost :Sinope , Trapzon, Tomis, Calatis si Histria.au explorattarmurile dintre Dunare si Don.. In secolul VI Grecia Magna cuprindea Sicilia, Italia Meridionala , Franta si Peninsula Iberica.. Secolul IV Grecii ajung in Egipt unde intemeiaza colonia Vaucratis.
RăspundețiȘtergerePrezenta grecilor pe teritoriul Romaniei dateaza din timpul coloniilor si asezarilor comerciale infiintate in Dobrogea si pe tarmul Marii Negre începând cu secolul al VII-lea î.dHr.
RăspundețiȘtergereDeși coloniile erau foarte sensibile la frământările triburilor dacice învecinate, ele au prosperat neîncetat, inclusiv în perioada scurtă a domniei regelui Burebista, care unificase toate teritoriile locuite de daci. După destrămarea statului lui Burebista și în secolele care au urmat, coloniile grecești au fost lipsite de privilegiile lor de noul stăpân, Roma Antică, iar mai târziu de Imperiul Roman.
Imperiul Bizantin a fost noua putere care și-a manifestat cu vigoare prezența la nord de Dunăre, menținând o hegemonie culturală asupra zonei până la dispariția sa ca stat.
RăspundețiȘtergereNumele de Olimpiada vine de la numele orasului Olimp, faimos pentru frumusetea templelor in care locuiau Zeus si Hera impreuna cu ceilalti zei.
Primele intreceri olimpice au avut loc – dupa spusele arheologilor – in anul 776 i.H., ele cuprindeau o serie de intreceri sportive si erau organizate in cinstea zeilor, initial avand un caracter religios; Jocurile Olimpice simbolizau o ofranda adusa zeilor pentru toate lucrurile bune pe care le faceau pentru pamanteni.
Jocurile Olimpice ocupau un loc important in viata Greciei antice, toata populatia de gen masculin, indiferent de cat de bogata sau saraca, avea voie sa participe la intreceri; de asemenea, fetele necasatorite aveau voie sa priveasca intrecerile; femeile maritate insa, nu aveau voie nici sa participe nici sa priveasca competitia!
In urma intrecerilor, castigatorii erau rasplatiti cu o coroana impletita din ramuri de maslini si erau priviti de ceilalti participanti sau spectatori ca adevarati eroi.
Unul din cele mai importante lucruri pe langa faptul ca invingatorii deveneau cunoscuti in toata Grecia era ca aceste intreceri nu puneau in valoare doar forta fizica a sportivilor ci si modul in care ei isi puneau in valoare forta, vointa si inteligenta imbinandu-le – trebuie sa mentionam ca intrecerile sportive in antichitate erau mult mai dure decat cele de astazi iar forta fizica deosebita era necesara.
Cu timpul au aparut asa cum era si firesc reguli noi si alte sporturi noi asa ca intreaga competitie nu mai tinea doar o zi ci cinci zile si se desfasura numai vara, in cea mai calda perioada a anului.
Asa cum se obisnuieste si astazi in prima zi a jocurilor se aprinde flacara olimpica, ea arde pe toata durata competitiei. Flacara era adusa in Olimp de trei oameni anume alesi, care purtau pe cap coroane din ramuri de maslin; pana sa ajunga in Olimp ei calatoreau 3 luni prin intreaga Grecie, nimeni nu avea voie sa stinga flacara sau sa faca vreun rau unuia din purtatorii ei; asta insemna ca il nesocotea chiar pe Zeus, cel caruia ii erau dedicate aceste intreceri.
Jocurile Olimpice au mai continuat inca 12 secole (1200 de ani) pana cand, in anul 393 d.H. imparatul Theodosius a considerat ca acestea sunt jocuri pagane fara caracter educativ sau sportiv si care nu fac altceva decat sa incurajeze violenta asa ca pana in anul 1896 cand au aparut Jocurile Olimpice moderne aceste intreceri nu au mai avut loc.
În secolele VI - IV î. Chr. litoralul Mării Negre este colonizat de greci. Pe teritoriul Dobrogei române de azi sunt întemeiate coloniile Histria, Callatis și Tomis, iar Dionysopolis în partea bulgară.Coloniile grecești se organizează după modelul polis-ului grecesc. Inițial Histria era cea mai prosperă dintre colonii, însă, ca urmare a împotmolirii golfului, decade, și Tomisul devine cea mai importantă cetate de pe malul de vest al Mării Negre. Coloniile își exercitau influența asupra unui teritoriu mai larg decât cel al cetății propriu-zise.În antichitate, Dobrogea era cunoscută sub denumirea de Sciția Mică.Deși coloniile erau foarte sensibile la frământările triburilor dacice învecinate, ele au prosperat neîncetat, inclusiv în perioada scurtă a domniei regelui Burebista, care unificase toate teritoriile locuite de daci. După destrămarea statului lui Burebista și în secolele care au urmat, coloniile grecești au fost lipsite de privilegiile lor de noul stăpân, Roma Antică, iar mai târziu de Imperiul Roman.
RăspundețiȘtergereImperiul Bizantin a fost noua putere care și-a manifestat cu vigoare prezența la nord de Dunăre, menținând o hegemonie culturală asupra zonei până la dispariția sa ca stat.Histria, cetatea grecească, a fost cel mai vechi oraș atestat de pe actualul teritoriu al României. În prezent, ruinele sale se află pe teritoriul administrativ al comunei Istria, în județul Constanța.Histria a fost întemeiată de coloniști greci din Milet în jurul anului 657 i.Hr.ca port la Marea Neagră și distrusă prin secolul al VII-lea d.C. de invaziile avaro-slave.În Histria au fost bătute primele monede de pe actualul teritoriu al României.Mangalia este un oras turistic si port la Marea Neagra situat aproape de extremitatea sudica a litoralului romanesc. Este asezat pe faleza marina inalta de aproape 20 m, pe ruinele vechii cetati Callatis, colonie a grecilor din Heraclea Pontica (azi Ereğli in Turcia) din secolul al VI-lea inaintea erei noastre. Portul si o parte a orasului din antichitate sunt acum acoperite de apele mari.Orasul constituie cea mai mare asezare urbana din sudul Dobrogei si al doilea centru economic din zona de sud-est a tarii, dupa Constanta.Numele Constanţei a fost dat de marele împărat bizantin Constantin cel Mare (306-337). Sub stăpânirea romană, vechea cetate grecească Tomis de la malul mării a primit numele Constantiana (Constanţia), după sora domnitorului.