Civilizațiile
precolumbiene au fost făurite de acele populații de indigeni din
cele două Americi anterior venirii lui Cristofor Columb în "Lumea
Nouă" (1492).
Civilizația
Maya
este o civilizație precolumbiană, care a atins apogeul în perioada
300-900 d.Hr. Civilizația Maya este o civilizație mezoamericană –
mayașii au locuit în zona cuprinsă între Mexic și America de
Sud, în teritoriile care astăzi se numesc: Belize, Honduras,
Guatemala, El Salvador, Yucatan, Chiapas. Zonele locuite de mayași
au fost și leagănul altor civilizații extrem de avansate,
pre-mayașe: civilizația olmeca și cea teotihuacaneană; se crede
că mayașii sunt beneficiarii cunoștințelor preluate de la aceste
puternice civilizații antecesoare. Civilizația Maya este o
civilizație foarte avansată, mai ales în domeniul matematicii,
astronomiei și arhitecturii. Preoții mayași erau deținătorii
cunoștințelor savante, religia fiind la acea dată strâns legată
de astronomie și aritmetică. Mayașii prevedeau cu exactitate
eclipsele și însemnau pe tabele deplasările planetei Venus cu o
precizie care îi stupefiază și azi pe oamenii de știință.
Sistemul mayaș de scriere se baza pe hieroglife.
Imperiul
Aztec
este termenul folosit pentru a defini orașul-stat ,apoi statul
centralizat, format de către azteci în 1325, având capitala la
Chapultepec, apoi între 1325 și 1521 la Tenochtitlan, și după
1428, federația tripartită a Triplei Alianțe Aztece, formată în
America Centrală, având drept capitală orașul Tenochtitlan. Mai
târziu, pe ruinele acestuia, după distrugerea sa de către
conchistadorii spanioli în 1521, a fost ridicat orașul Ciudad de
Mexico de astăzi.
In
1502 urca pe tron Montezuma II Xocoyotzin, care avea sa duca imperiul
pe culmile sale glorioase .Acesta ii supune pe mixtecii din
tinuturile inalte ale Oaxacai si anexeaza aliatii tetzoco in
1516.Montezuma transforma Tenochtitlanul in cel mai mare si mai
stralucitor oras din America, cu o populatie de 300 000 de
locuitori.Societatea urma o ierarhie stricta, iar obiceiurile
religioase de la curte ii asigurau conducatorului o pozitie foarte
inalta.
Imperiul
Incas
a fost cel mai mare imperiu din America precolumbiană. S-a ridicat
pe înalțimile din Peru în jurul anului 1200; între 1438 și 1533
Inca a reușit prin cuceriri și asimilări să încorporeze o mare
parte din vestul Americii de Sud, având centrul în jurul Anzilor și
a inclus o mare parte din teritoriul ocupat în prezent de Ecuador,
Peru, Bolivia, Argentina și Chile. În 1533, Atahualpa, ultimul
împărat incaș (numit Sapa Inca) a fost omorât la ordinul
conchistadorului Francisco Pizarro, marcându-se astfel începutul
dominației spaniole.
Temă:
1. Ce rol au avut civilizaţiile precolumbiene în istoria
continentului America?
2.
Ce vestigii au rămas de pe urma acestor civilizaţii (precizaţi
două exemple şi locaţia lor)?
1. Ce rol au avut civilizaţiile precolumbiene în istoria continentului America?
RăspundețiȘtergereRolurile civilizatiilor precolumbiene in istoria continentului America sunt:
A)Dezvoltarea agriculturii:Pentru civilizatiile din America Centrala si de Sud cultura porumbului era o îndeletnicire comuna. În agricultura se foloseau unelte primitive. Cu toate aceste incasii aplicau irigatia artificiala a pamânturilor valorificate, îngrasaminte naturala guano. Populatia incasilor reusise sa domesticeasca câteva specii de ovine, dintre care si lama. Acest animal suporta timp îndelungat lipsa apei si are o lâna deasa, înalt pretuita.La azteci principalele produse alimentare erau porumbul, fasolea, bostanul, cartoful si fructul de avogado. Din sucul de agava se prepara bautura pulque. Fibrele ei groase serveau la acoperirea caselor. Aztecii au reusit sa domesticeasca doar curcanul.Poporul maya, pe lânga porumb si fasole, folosea în alimentatie rosiile, cartofii dulci, unele plante condimentare-piperul, vanilia, magheranul si cariandrul. Un rol important îl avea arborele de pâine, ale carui seminte înlocuiau faina.
B)Dezvoltarea Comertului: Primele metale prelucrate de azteci au fost aurul si argintul. Argintul era mai scump si se extragea nu din mine (ca la incasii din Peru), ci din nisipul fluviilor.Incasii s-au remarcat în domeniul organizarii mijloacelor de comunicatie si al constructiilor. Ei aveau o retea deasa de drumuri cu lungime de peste 16.000 km, trasate chiar si în locurile cele mai dificile. Dupa lungimea cailor de comunicatie ei ocupau locul al doilea, dupa romani (90.000 km)Incasii aveau notiuni avansate în geografie. Ei împarteau anul în 365 de zile si deosebeau anotimpurile dupa durata, dupa începutul si sfârsitul fiecaruia dintre ele.Mayasii, singurul popor maritim dintre aceste triburi, au fondat de-a lungul coastelor Americii Centrale mai multe localitati comerciale. Aceste popoare faceau comert cu bumbac, sare, peste uscat, cacao, vanilie, pepene de quetzal...Atât aztecii, cât si mayasii folosea în calitate de moneda semintele de cacao.
Sursa:Scritube.com
ȘtergereCe vestigii au ramas de pe urma acestor civilizatii?
RăspundețiȘtergereTikal,cunoscut si sub numele de Cetatea Mortilor,este unul dintre marile vestigii mayase care se gasesc in zilele noastre.Tikal (sau Tik’al, potrivit ortografiei curente) a devenit cea mai importanta cetate mayasa din Peninsula Yucatan exact in vremea in care Copan si Palenque, alte doua orase mayase de prim rang, ajungeau la apogeul splendorii. Desi a fost descoperita in 1848, arhivele guatemaleze fac aluzie la niste calatori „care se hotarasera sa se stabileasca in Tikal in decursul secolului al XVIII-lea“. In mijlocul junglei, in plina vegetatie luxurianta, se intinde o zona relativ plana, de 60 de kilometri patrati, unde au fost descoperite 3.000 de edificii. Cercetarile arheologice vorbesc despre 1.100 de ani de constructii neintrerupte, care acopera perioada preclasica a Tikal-ului (inceputa in jurul anului 600 i.Hr.) si cea clasica, intinsa intre anii 250 si 900 d.Hr. Aceasta ultima data consemneaza caderea cetaii si parasirea ei de catre fostii locuitori. Supranumita si Cetatea Mortilor, datorita numeroaselor vestigii funerare, asezarii i se spunea, in perioada de glorie, Mutal sau Yax Mutal, ceea ce, metaforic, insemna „Prima profetie“. Cercetatorii estimeaza ca, in aceasta era de maxima prosperitate, populatia orasului ar fi putut ajunge la 200.000 de persoane. Chiar daca sapaturile arheologice au scos la iveala doar o parte dintre comorile arhitecturale de aici, obiectivele deja vizitabile spun multe despre civilizatia mayasa. Cele mai insemnate monumente sunt piramidele cu sase etaje, care au in varf un templu. Ele au fost clasificate geografic de catre primii exploratori si se numesc Templul Marelui Jaguar (construit in anul 695), Templul III (anul 810, cel mai inalt edificiu al sitului) si Templul IV (cu o inaltime de 72 de metri, ridicat in anul 720). Vechea cetate mai dezvaluie vestigii ale palatelor regale, piramide mai mici, resedinte si monumente din piatra sculptata. Sapaturile au scos recent la iveala si ceea ce pare a fi fost o uriasa inchisoare (avand, la origine, gratii de lemn la ferestre), precum si mai multe terenuri pentru jocul cu mingea. Introdus in Patrimoniul Mondial al Umanitaii de catre UNESCO, situl beneficiaza, incepand cu anul 1951, de o pista de aterizare, construita in preajma ruinelor, fapt ce il face astazi lesne vizitabil. Pana in acel moment, accesul in Tikal se facea pe spatele catarilor, dupa zile lungi de mers prin jungla.
Sursa:Descopera.ro
Aici, intre doua oceane, cel Atlantic si cel Pacific, este vatra marilor culturi Maya, Olmeca si Azteca. Aici se afla unul dintre cele mai stranii, mai bogate si, in mod ciudat, mai putin explorate situri precolumbiene: Palenque.
RăspundețiȘtergereCalatoria spre Palenque ne duce in cel mai sudic stat mexican, Chiapas, situat la granita cu Guatemala. Locul este binecuvantat si napastuit in acelasi timp: cursurile tumultuoase de apa furnizeaza 55% din energia hidroelectrica a Mexicului, iar solul - 50% din gazul natural al tarii si 35% din cafeaua ei. Aici, in zona inaltimilor muntoase, traieste circa un milion de vorbitori ai limbilor mayase Tzotzil si Tzeltal, insa, in proportie de doua treimi, locuintele acestora nu au nici apa, nici curent electric. Aici, pe vremuri, a vietuit un popor de constructori, savanti si artisti care a elaborat una dintre cele mai rafinate civilizatii ale continentului, cu o scriitura complexa, insumand circa 800 de glife, pe care a dezvoltat-o cu trei secole inainte de Hristos. Azi, mostenitorii Imperiului Maya sunt in proportie de 70% analfabeti.
Un ritual de purificare:
In centrul statului Chiapas, inaintand printre liane si pe drumuri bolovanoase, nimeresti, cu putin inainte ca palatul de la Palenque sa-ti ia ochii, la cascadele de la Agua Azul. Inca din Antichitate, se zice ca undele lor de un albastru nefiresc au avut o functie purificatoare, precum aceea a apelor Gangelui din India. O veche legenda, consemnata in "Biblia" maya - Popol Vuh - povesteste ca uriasul Kaprakan isi construise aici niste trepte marete din piatra, menite sa-i ingaduie sa se plimbe nestingherit prin munti.
Ca sa-i batjocoreasca vrerea si truda, zeul Chac (divinitate analoga aztecului Tlaloc) a asternut peste scari un covor albastru, pe care l-a smucit chiar in timp ce urca uriasul. Urletul gigantului, pe cand acesta din urma cadea, a ramas pe veci intiparit in memoria apelor raului, de unde se reverbereaza si azi ca un tunet prelung. Chiar si azi, spun localnicii, zeul Chac mai agita cu degetele sale de apa covorul bratului Pusilha, afluent al raului Tulija. Dupa cum marturisesc toti calatorii, este de ajuns sa contempli apele maiestuoase de la Agua Azul, valul cascadelor sale, transparenta iazurilor din jur, sa asculti mugetul torentelor in cadere, ca se te prosternezi, cu umilinta si recunostinta, in fata perfectiunii Naturii.
sursa: descopera.ro